Florile conţin mucilagii, antocianozide. Frunzele conţin mucilagii, derivaţi fenolici (acizii cafeic, clorogenic, cumaric, taninuri, glucuronat de flavone şi flavonoli), urme de ulei volatil, vitamine (A, C, complexul B), săruri minerale.
|
Florile conţin mucilagii, antocianozide. Frunzele conţin mucilagii, derivaţi fenolici (acizii cafeic, clorogenic, cumaric, taninuri, glucuronat de flavone şi flavonoli), urme de ulei volatil, vitamine (A, C, complexul B), săruri minerale.
|
Are acţiune similară cu nalba mare (descrisă în continuare).
 |
Rădăcinile conţin glucide (mucilagii, amidon, pectine, glucide simple libere), proteine, lipide (inclusiv ulei gras format din acizii palmitic, oleic, butiric), săruri minerale, asparagină, betaină, taninuri, flavonoide. Frunzele conţin mucilagii, glucide simple libere, ODP, flavone, tanin şi cumarine.
|
Sentimentul de liniştire şi de oblojire pe care îl induce în plan psihic se reflectă în utilizarea nalbei ca emolient, balsamic, antiinflamator (datorită mucilagiului) în diferite afecţiuni respiratorii, digestive, urinare, cutanate având o componentă iritativă–inflamatoare.
Este utilă în afecţiuni respiratorii: faringite, amigdalite, laringite, traheite, bronşite, astm bronşic, tuse iritativă; pentru acţiunea locală maturativă în primul rând, dar şi emolientă, este indicată în amigdalite pultacee; de asemenea, în abcese dentare.
Este utilă în gastrite, duodenite, ulcer, stomatite.
Este indicată în enterocolite, dar şi în constipaţii, fiind uşor laxativă.
Folosită şi în inflamaţiile tractului urinar: nefrite, cistite.
În aplicaţii externe, este indicată pentru afecţiunile pielii, fiind valorificate efectele maturativ (abcese, furuncule) şi emolient, balsamic (cuperoză, iritaţii cutanate, mai ales la nivelul feţei şi al pleoapelor).
Este considerată şi imunostimulatoare.
 |
Conţine geraniină, ulei volatil, taninuri, rezine, glucide (amidon etc.), o substanţă amară, vitamina C.
|
Are acţiune tonifiantă.
Favorizează vindecarea rănilor
emoţionale şi fizice, fiind cicatrizant şi vulnerar (prin taninuri), antiinflamator, antiseptic. Se poate folosi extern pentru leziuni inflamatoare şi/sau ulcerative, cu sau fără componentă infecţioasă, la nivelul tegumentului (plăgi, ulceraţii), cavităţii bucale (stomatite, glosite) şi faringiene (faringite), ochilor (blefarite, conjunctivite), vaginului (leucoree).
Astringent şi antihemoragic (datorită taninurilor), opreşte sângerările, fiind util în: hemoragii digestive, hemoragii urinare, hemoragii genitale, hemoragii nazale, hemoptizii.
Are acţiune emolientă.
O recomandare specială o constituie bolile generale ale organismului — boli de intoxicare, adesea având şi caracter consumptiv, cu evoluţie cronică, trenantă, recidivantă: bolile de sistem, fie ele inflamatoare (infecţioase sau nu), degenerative ori neoplazice, cu sau fără manifestări cutanate; în acestea intervin sinergic toate efectele farmacodinamice ale năpraznicului: depurativ, antiinflamator, antiinfecţios, tonic şi reconstituant, antihemoragic, cicatrizant şi vulnerar.
Este utilizat în afecţiuni respiratorii.
Este util în afecţiuni cutanate cronice: dermatoze, furunculoze.
Are efect hipotensiv.
Este util în diaree prin acţiunea antidiareică a taninurilor; este util în enterocolite, dizenterie.
Pe lângă efectul antiinflamator, are şi acţiune diuretică; unele surse îi atribuie proprietăţi antispastice. Este indicat în afecţiuni urinare inflamatoare (infecţioase sau nu) şi/sau hemoragice.
Unii autori menţionează un efect hipoglicemiant, util în diabet.
Este, uneori, recomandat în combaterea sterilităţii.
 |
Conţine, predominant, mucilagii.
|
Prin mucilagiu şi tanin, este astringent, calmant, cicatrizant, fiind util în diaree şi în leziunile ulcerative ale mucoaselor, iar extern pentru plăgi şi eczeme.
Este folosit când apar fenomene obstructive: ocluzie intestinală, litiază biliară şi litiază vezicală.
Este utilizat în hernie.
Este folosit în tuse, inclusiv în tuberculoză.
Este indicat şi în afecţiuni splenice.
Ca diuretic, este util în afecţiuni renale.
 |
Frunzele conţin tanin (4–5%), acid galic, acid elagic, inozitol, iuglonă, α– şi β–hidroiuglonă, cantităţi mici de ulei volatil, vitamina C, tirozină.
|
Prin acţiunea astringentă, împiedică pierderea de fluide vitale: antigalactagoge; hemostatice (utile în hemoragii); antisudorifice (reduc sudoraţia excesivă); antidiareice (sunt recomandate în diareea de diverse cauze, inclusiv infecţioase: enterocolite etc.).
Calmante, cicatrizante, emoliente, atenuează inflamaţia mucoaselor şi a pielii. În plus, sunt bacteriostatice sau chiar bactericide. Sunt utile în tratamentul eczemelor.
Ca depurative, facilitează eliminarea diverselor toxine, subtile şi grosiere, ca şi a diverşilor intruşi, având un corp material propriu sau constituit din celule ale organismului — de aici utilitatea în litiaza urinară, în intoxicaţiile cu mercur, împotriva oxiurilor şi a limbricilor şi, ca antimitotic, în tratamentul cancerului.
Hipoglicemiante, frunzele de nuc sunt recomandate în diabetul zaharat.
Prin acţiunea depurativă, sunt utile în afecţiuni reumatice.
Fiind tonic–amare şi stomahice, sunt utile în dispepsii.
Sunt uşor hipotensive.
Sunt recomandate în rahitism, convalescenţă, caşexie.
 |
Conţine ulei volatil (predomină b–azarona, un fenol–metil eter), amidon, tanin, rezine, o substanţă amară (acoronă).
|
Este sedativă, calmantă, liniştitoare, antispastică şi carminativă prin b–azarona din uleiul volatil; este folosită în tulburările anxios–depresive (agitaţie, insomnie etc.) şi în manifestările lor somatoforme (tulburările neurovegetative) mai ales digestive (diverse simptome dispeptice, între care balonări şi colici, inclusiv în cadrul unei colopatii spastice), dar şi respiratorii (dispnee sau tuse psihogenă) sau genitale (dismenoree etc.); unele surse menţionează utilizarea ca sedativ, nu numai în nevroze (isterică etc.), ci şi în epilepsie.
În plan fizic, stimulează funcţiile digestive (la nivelul stomacului este utilă pentru insuficienţa funcţională, cu stază gastrică, hipoaciditate, anorexie), inclusiv secreţia şi eliminarea bilei (coleretică şi colagogă), prin uleiul volatil şi substanţele amare.
Este neurotonică şi îmbunătăţeşte memoria prin uleiul volatil; este utilă în astenia psihică.
Este recomandată în gastrite şi în ulcer.
 |
Conţine saponozide triterpenice; izoflavone, pterocarpani, onospină (glicozida unei fenilbenzocetone), ulei volatil, tanin, ulei gras, glucide şi săruri minerale.
|
Este depurativ, fiind recomandat pentru afecţiuni cutanate (eczeme, alergii) şi metabolice (obezitate, gută); unii autori îl recomandă în tratamentul bronşitelor.
Conţinutul de tanin induce o acţiune antihemoragică.
Este antiseptic urinară, fiind folosit în tratamentul infecţiilor urinare.
Are efect diuretic, datorat sinergiei dintre saponozide (onocerina), flavonoide şi uleiul volatil; este util în tratamentul afecţiunilor urinare (litiază urinară, infecţii urinare, retenţie azotată) şi articulare (inclusiv gută).
Acţiunea saluretică este valorificată în tratamentul stărilor de retenţie hidrosalină (de cauză fie cardiacă, fie renală).
Are efect colagog.
