dr. Dorin Dragoş – Fitoterapia psihocauzală

dr. Dorin Dragoş - Fitoterapia psihocauzală®

Fiecare plantă vindecătoare este o rază
spre trezirea sufletului şi spre regăsirea esenţei.

Calomfir Captalan Cardamom Castan Călţunaşi Cătină Cătuşnică Cerenţel Chimen Cicoare Cimbru Cinci–degete Cinsteţ Ciuboţica cucului Ciumărea Coacăz Coada calului Coada racului Coada şoricelului Colţii babei Coriandru Cozi de cireşe/vişine Crăiţe Creson Creţişoară Creţuşcă Cuişoare

Calomfir

Balsamitae herba et aetheroleum – părţile aeriene, nelignificate, recoltate în timpul înfloririi şi uleiul volatil obţinute de la specia Chrysanthemum balsamita L. = Tanacetum balsamita L., fam. Asteraceae.

Calomfir
Conţine ulei volatil (monoterpene între care predomină cetonele, hidrocarburi, oxizi), flavone, derivaţi fenil–propanici (ODP–uri), carotenoide, taninuri şi substanţe amare (lactone sescviterpenice, între care specifică este balsamitona).


Este cicatrizant prin taninuri.
Ca antispastic şi carminativ, este util în aerofagie, aerocolie / meteorism, colici digestive. Diuretic prin flavone, se foloseşte în litiaza urinară. Ca anticataral, mucolitic (prin cetonele din uleiul volatil), este utilizat în bronşite cronice. Coleretică (prin ODP–uri), este recomandat în afecţiunile hepatobiliare : tulburări de motilitate biliară, litiază biliară, insuficienţă hepatică; i se atribuie şi proprietăţi vermifuge.
Tonic, excitant şi stimulant (prin componente ale uleiului volatil), este folosit în tulburările anxios–depresive şi în neurastenie. Stomahic (prin substanţele amare), este util în hipotonia/hiposecreţia gastrică şi este folosit generic în tulburări dispeptice diverse, determinate de afecţiuni gastrice, hepatobiliare sau colonice.
Este astringent prin taninuri.

Reveniţi la pagina de fitoterapie
       
Reveniţi la începutul paginii

Captalan

Petasitides rhizoma – rizomii proveniţi de la mai multe specii din genul Petasites: Petasites hybridus (L.) Gaertn., Petasites fragrans Presl., Petasites albus Gaertn., fam. Asteraceae.

Captalan
Conţine sescviterpene de tip eremofilanic (petasină etc.), glucide (inulină, glucoză, zaharoză, mucilagii, pectine), tanin, substanţe azotate (proteine, colină, alcaloizi), ulei volatil (esteri ai petasolului şi izopetasolului, lactone sescviterpenice), substanţe minerale.


Ca sedativ se foloseşte în tulburările nevrotice (tulburări anxios–depresive, insomnie, hiperexcitabilitate, hiperemotivitate) cu manifestări somatoforme : somatizări respiratorii, somatizări digestive, somatizări cardiace (dureri pseudoanginoase, adică dureri care mimează angina pectorală), inclusiv în cele asociate hipertiroidismului (folosit şi în boala Basedow).
Este util în afecţiunile respiratorii : astmul bronşic (inclusiv în crize), tusea convulsivă.
Este util în colicile renoureterale.
Este util în tulburările diskinetice digestive : diskinezii biliare, diskinezii esofagiene, diskinezii gastrice, diskinezii intestinale.
Este sedativ. Acţiunea antispastică se datorează petasinei (de 14 ori mai activă decât papaverina) şi compuşilor sescviterpenici înrudiţi şi se exercită asupra musculaturii netede de la diferite niveluri, mai ales respirator şi digestiv, inclusiv în colici : colici biliare, colici intestinale, colici renale.

Reveniţi la pagina de fitoterapie
       
Reveniţi la începutul paginii

Cardamom

Cardamomi fructus – fructele uscate de la specia Elletaria cardamomum (Roxb.) White et Maton = Alpinia cardamomum Hoschburgh. = Ammomum repens Soun., fam. Asteraceae.

Cardamom
Conţine ulei volatil, ulei gras, amidon, acizi organici, poliholozide azotate, lignină, rezine, derivaţi flavanonici, calcone, aurone, proantocianidoli, fosfat de potasiu. Uleiul volatil conţine în primul rând oxizi (1,8–cineol) şi esteri terpenici (acetaţi de terpenil şi de linalil), alături de monoterpene, alcooli monoterpenici şi camfor.


Este antibacterian. Ca antihelmintic, este utilizat în parazitoze intestinale.
Este antiinflamator, carminativ şi antispastic probabil prin activitatea analgezică şi anestezică locală; este recomandat în: aerogastrie, aerocolie, colopatii spastice, tulburări somatoforme manifestate prin durere în piept, asociată sau nu cu fenomene dispeptice.
Este tonic şi stimulent.
Este utilizat în răceli.
Ca stomahic, ameliorează manifestările dispeptice asociate cu hipotonia/hiposecreţia gastrică şi digestivă, în general.
Este expectorant, fiind util în bronşite.
Este cardiotonic, probabil prin camforă.

Reveniţi la pagina de fitoterapie
       
Reveniţi la începutul paginii

Castan

Hippocastani cortex – scoarţa de pe ramurile speciei Aesculus hippocastanum L., fam. Hippocastanaceae.

Castan
Frunzele de castan conţin cumarine (esculozidă, esculetol, fraxozidă, fraxetol), proantocianidol A2, saponozide, amidon, tanin catehic.


Este astringent. Este recomandată în tulburările determinate de relaxarea peretelui venos şi de creşterea permeabilităţii capilarelor: varice, insuficienţă venoasă cronică, edeme ale membrelor inferioare.


Reveniţi la pagina de fitoterapie
       
Reveniţi la începutul paginii

Călţunaşi

Tropaeoli herba – partea aeriană a speciei Tropaeolum majus L., fam. Tropaeolaceae.

Calatunasi
Conţine glucosinolate (benzil glucosinolat = glucotropeolozida).


Ca antifungic (şi antibacterian) este util, în aplicaţii locale, în micoze cutanate (la nivelul scalpului, în zonele de intertrigo: axilar, submamar, inghinal, interfesier) şi în unghiale (onicomicoze). Este recomandat în infecţii urinare: cistite, pielonefrite.
Expectorant şi antibacterian, este recomandat în infecţii respiratorii: bronşite, pneumonii.
Glucosinolatele au acţiune antibacteriană (faţă de germeni gram pozitivi şi gram negativi), antifungică, expectorantă şi diuretică.

Reveniţi la pagina de fitoterapie
       
Reveniţi la începutul paginii

Cătină

Hippophaë fructus – fructele speciei Hippophaë rhamnoides L., fam. Eleagnaceae.

Catina
Conţine vitamina C (0,4–1,5 g/dL), carotenoide, vitaminele B1, B2, PP, acid folic, provitamine D, vitamina E, vitamina P (sub formă de flavonoide, inclusiv proantociani), lipide (gliceride ale unor acizi graşi), triterpene, catecol.


Are gust acru, determinat de conţinutul mare de vitamină C; este utilizată în scorbut şi diferite alte hipovitaminoze. Este utilă în afecţiuni oculare (arsuri corneo–conjunctivale prin agenţi fizici sau chimici, keratoconjunctivite flictenulare, stafilococii ale feţei cu complicaţii oculare, intervenţii chirurgicale oftalmologice: grefe de cornee, chirurgia plastică şi reparatorie a pleoapelor şi a fundului de sac conjunctival). Este indicată în afecţiuni gastroduodenale: gastrite, duodenite, ulcer gastric, ulcer duodenal.
Favorizează vindecarea leziunilor cutanate: arsuri, degerături, dermatoze, micoze. Este antioxidantă prin vitaminele C, E şi P.
Este antiinflamatoare prin triterpene. Este cicatrizantă şi antiulceroasă prin carotenoide şi prin uleiul gras; este utilă în variate leziuni ale pielii, ale mucoaselor şi ale semimucoaselor, inclusiv genitale.

Reveniţi la pagina de fitoterapie
       
Reveniţi la începutul paginii

Cătuşnică

Nepetae herba et aetheroleum – părţile aeriene înflorite şi uleiul volatil obţinute de la specia Nepeta cataria L., fam. Lamiaceae.

Catusnica
Înrudită cu roiniţa. Conţine ulei volatil (predomină aldehidele, alături de alcooli liberi şi esterificaţi, lactone – nepetalactone), flavone, acizi triterpenici şi polifenol–carboxilici.


Aldehidele din uleiul volatil au efect negativant, sedativ; principala utilizare o constituie tulburările anxios–depresive cu manifestări somatoforme, manifestate mai ales prin contracturi musculare, fie spastice (predominanţa aerului), fie tonice (predominanţa focului).
Unele surse îi atribuie şi efect tonic uterin şi emenagog; este utilizată în amenoree; de asemenea, în dismenoreea spastică. Considerată antivirală, este folosită în herpes.
Antispastică şi carminativă (prin uleiul volatil), este utilă pentru a îndepărta manifestările spastice de la diferite niveluri, mai ales digestiv (colici digestive, meteorism, flatulenţă), dar şi respirator, genital.
Este utilă pentru durerile de dinţi.
Are efect tonic amar, aperitiv şi stomahic, fiind utilizată în hipotonia/hiposecreţia gastrică, cu sau fără anorexie, de multe ori somatizare a unei tulburări depresive.
Este recomandată în cefaleea de suprasolicitare (determinată de contracţia muşchilor scalpului).
Prin gustul amar, legat de lactone; în plus, este coleretică prin ODP–uri şi antiinflamatoare prin lactonele sescviterpenice; ca litolitică, este utilă în litiază biliară.
Este utilă în tusea spastică şi pentru durerile toracice fals anginoase (mimând o suferinţă cardiacă, de fapt de natură funcţională sau legată de structurile musculo–ligamentare ale cutiei toracice); unii autori menţionează utilizarea în tuberculoză.

Reveniţi la pagina de fitoterapie
       
Reveniţi la începutul paginii

Cerenţel

Gei rhizoma – rizomii (însoţiţi de rădăcini) speciei Geum urbanum L., fam. Rosaceae.

Cerentel
Conţine 10–24% taninuri galice şi catehice, acid galic şi acid elagic, geozida (o glucozidă conţinând eugenol), compuşi fenil–propanoici (acid clorogenic, cafeic), ulei volatil, mucilagii, oze, rezine, substanţe amare.


Este astringent, şi antiseptic, datorită atât taninurilor, cât şi eugenolului (acesta din urmă are şi o acţiune calmantă).
Este folosit în sindroame diareice acute, mai ales infecţioase. Este util în afecţiunile hepatice şi biliare, când acestea se asociază cu diaree sau vărsături.
Este recomandat în afecţiuni genitale având componente inflamatoare/infecţioase şi/sau hemoragice: metrite, anexite, metroragii, leucoree, dismenoree.
Este recomandat în afecţiuni ale cavităţii bucofaringiene: stomatite, gingivite, gingivoragii, abces dentar, faringite, amigdalite.
Este util în hemoragii digestive şi în hemoragii genitale.
Are acţiune tonică generală şi tonică digestivă, fiind util în: hipotonii digestive, dispepsii gastrice.

Reveniţi la pagina de fitoterapie
       
Reveniţi la începutul paginii

Chimen

Carvi fructus – fructele mature ale speciei Carum carvi L., fam. Apiaceae.

Chimen
Conţine ulei volatil (predomină cetonele monoterpenice), ulei gras, proteine, glucide, rezine, ceară, cumarine, steroli, poliine.


Ca antispastic şi carminativ, este util în afecţiuni intestinale: colici, meteorism, enterocolite.
Mucolitic şi expectorant, este util în afecţiuni respiratorii (bronşite).
Este recomandat în afecţiuni urinare.
Fiind stomahic, creşte pofta de mâncare, este util în anorexie.
Unele surse îi atribuie o acţiune reglatoare la nivel cardiovascular (asupra tensiunii arteriale şi a funcţiilor cordului).
Fiind galactagog, este util în hipogalactie (reducerea secreţiei lactate).
Este antispastic, expectorant, diuretic, galactagog.
Este mucolitic prin cetonele monoterpenice din uleiul volatil.

Reveniţi la pagina de fitoterapie
       
Reveniţi la începutul paginii

Cicoare

Cichorii radix et herba – rădăcina şi partea aeriană înflorită de la Cichorium intybus L., fam. Asteraceae.

Cicoare
Conţine principii amare; compuşi fenilpropanoici (acid cicoric) – în frunze; flavonoide – în partea aeriană; inulină – în rădăcini. Alţi constituenţi: taraxasteroli, steroli, derivaţi triterpenici.


Este recomandată în afecţiuni cutanate: dermatite, acnee, erupţii alergice.
Este utilă în afecţiuni urinare: litiază urinară, infecţii urinare (unde intervine şi acţiunea bacteriostatică).
Se foloseşte în afecţiunile hepatobiliare: insuficienţă hepatică, hepatită, tulburări de motilitate biliară. Este benefică în hipotonia intestinală, adesea manifestată ca meteorism.
Este utilă în constipaţie.
Este recomandată în stări de astenie, debilitate, convalescenţă, anemie.
Ca tonic–amară şi aperitivă (prin substanţele amare), fiind utilizată în anorexie. Fiind stomahică, este utilizată în hipoaciditate şi în hipotonia gastrică.
Este recomandată în afecţiuni articulare: artroze, artrite, gută.
Facilitează eliminarea retenţiei hidrosaline.
Având un uşor efect hipoglicemiant, este utilizată în alimentaţia dietetică a diabeticilor şi ca adjuvant în cura de slăbire.
Rădăcina este folosită ca substituent pentru cafea.
Farmacodinamic, are atât o acţiune depurativă, cât şi una hrănitoare.
Este febrifugă.
Este hipotensivă şi antiaritmică.
Este coleretică şi colagogă (prin compuşii fenil–propanoici), laxativă (prin lactone), diuretică (prin flavone şi triterpene).
Este nutritivă; furnizează săruri minerale; are efect tonic general.

Reveniţi la pagina de fitoterapie
       
Reveniţi la începutul paginii

Cimbru

Thymi herba – partea aeriană a speciei Thymus vulgaris L., fam. Lamiaceae.

Cimbru
Conţine ulei volatil (predomină fenolii terpenoidici), tanin, principii amare, flavonozide, acizi polifenolcarboxilici (ODP–uri: cafeic, clorogenic, rosmarinic), ozide ale timolului şi carvacrolului, compuşi triterpenici (acid ursolic şi oleanolic).


La nivel fizic, are efect cicatrizant şi antalgic (prin ulei volatil, compuşi fenolici); este utilizat în mialgii, nevralgii, răni şi arsuri uşoare.
Este utilizat în afecţiuni respiratorii: bronşite, astm, viroze, tuse de diverse cauze.
Are efect tonifiant, datorat alcoolilor şi fenolilor din uleiul volatil (proprietăţi electropozitivante); acţiunea revigorantă este valorificată în stările de convalescenţă (mai ales postvirală), slăbiciune, astenie, în boli sau suprasolicitări fizice, energetice sau psihomentale trenante şi epuizante.
Stomahic şi tonic–amar prin uleiul volatil şi principiile amare, este utilizat în afecţiuni digestive: sindroame dispeptice de diverse cauze, anorexie.
I se atribuie o acţiune reglatoare asupra funcţiilor hepatice. Este antioxidant prin flavonele polimetoxilate.
Prin compuşii fenolici din uleiul volatil (mai ales prin timol şi carvacrol), antiinfecţios: antibacterian, antifungic şi antihelmintic faţă de oxiuri, ankilostome, tricocefali, este utilizat în enterocolite, parazitoze intestinale, infecţii bucofaringiene.
Acţiune reglatoare asupra secreţiilor prin uleiul volatil, expectorantă şi sialagogă. Este coleretic prin ODP–uri şi revulsiv prin uleiul volatil. Este spasmolitic şi carminativ prin compuşii fenolici din uleiul volatil şi prin flavonele polimetoxilate; se foloseşte în colopatiile funcţionale, tulburările de motilitate biliară, colici biliare. Este diuretic prin uleiul volatil, flavone şi triterpene; se consideră că are acţiune reglatoare asupra funcţiilor renale.

Reveniţi la pagina de fitoterapie
       
Reveniţi la începutul paginii

Cinci–degete

Potentillae reptantis herba – partea aeriană a speciei Potentilla reptans L., fam. Rosaceae.

CinciDegete
Conţine taninuri drept principiu activ esenţial.


Fiind astringent, are acţiune antidiareică, antihemoragică, antiinflamatoare. Este indicat în stomatite şi în faringite.
Este util în diaree, inclusiv de cauză infecţioasă (enterocolite) .
Este util în inflamaţii, ulceraţii, hemoragii. Este recomandat în afecţiuni genitale: leucoree.
Este benefic în aplicaţii locale pe leziunile cutanate: plăgi, ulceraţii.
Este recomandată în afecţiuni gastroduodenale: ulcer, gastrită, duodenită.

Reveniţi la pagina de fitoterapie
       
Reveniţi la începutul paginii

Cinsteţ

Salviae glutinosae herba/flos/folium – partea aeriană/inflorescenţele/frunzele speciei Salvia glutinosa L., fam. Lamiaceae.

Cinstet
Conţine ulei eteric: 30–50% tuionă, 8–14% α–borneol, 15% cineol, pinen, camfen, sescviterpene, linalool etc.


Utilizat pentru ameţeli.
În uz extern, se utilizează pentru dureri de cap, reumatism.
Ca astringent şi bacteriostatic, este utilizat în gastroenterite.
Ca expectorant, este utilizat pentru tuse; ca antisudorific, poate fi folosit pentru transpiraţia abundentă, în particular la bolnavii de plămâni.

Reveniţi la pagina de fitoterapie
       
Reveniţi la începutul paginii

Ciuboţica cucului

Primulae rhizoma cum radicibus/flores – rizomii şi rădăcinile sau florile speciei Primula veris L. = Primula officinalis (L.) Hill. = Primula elatior (L.) Grufb., fam. Primulaceae.

CiuboticaCucului
Rizomii şi rădăcinile conţin saponine triterpenice cu acţiune predominant (sau exclusiv) expectorantă, glicozide ale unor derivaţi salicilaţi, ulei volatil, amidon şi alte glucide, enzime, tanoizi, flavonoide, săruri minerale. Florile conţin saponozide, flavone etc. Frunzele, vitamina C, β–caroten etc.


Este recunoscută pentru acţiunile ei emolientă, cicatrizantă, hemostatică şi antiseptică; acţiunea sudorifică contribuie la eliminarea apei excesive.
Este expectorantă şi fluidifiantă a secreţiilor bronşice (susţinută de saponozide) utilizată în tratamentul afecţiunilor respiratorii (tuse de diverse cauze, viroze, bronşite); planta este folosită şi în suferinţe digestive.
Este considerată sedativă şi calmantă.
Este folosită în afecţiunile urinare.

Reveniţi la pagina de fitoterapie
       
Reveniţi la începutul paginii

Ciumărea

Galegae herba – partea aeriană a speciei Galega officinalis L., fam. Fabaceae.

Ciumarea
Conţine flavone, tanin, substanţe amare.


Are efect purificator : curăţă limfa.. Este utilă ca antidot în alcoolism, dar şi faţă de veninul unor animale (facilitează eliminarea prin transpiraţie a veninului).
Datorită efectului purificator, a fost folosită pentru combaterea epidemiilor: de ciumă iniţial, dar, ulterior, şi de rujeolă, varicelă etc.
De asemenea, este indicată în tratamentul cancerulului.
Este folosită în diabet, galegina acţionând similar cu insulina.
Este diuretică prin flavone şi astringentă prin taninuri.
Este utilă în tratarea bolilor de piele: eczeme, ulceraţii, epiteliom (cancer cutanat).
Este galactagogă (stimulează secreţia lactată).
Echilibrează ţesutul adipos.
Este recomandată în boala coronariană.

Reveniţi la pagina de fitoterapie
       
Reveniţi la începutul paginii

Coacăz

Ribes nigri folium – frunzele speciei Ribes nigrum L. fam. Grossulariaceae.

Coacaz
Frunzele conţin taninuri, rutozid, vitamina C, cantităţi mici de ulei volatil.


Frunzele de coacăz sunt amar–astringente, încălzitoare şi purificatoare. Sunt folosite în tratamentul afecţiunilor digestive superioare: ulcer gastric, ulcer duodenal, gastrite, duodenite.
Fiind uricozurice, sunt utilizate în diateza urică: gută, litiază urică.
Ca depurative şi antialergice, sunt folosite în afecţiunile cutanate alergice : urticarie.
Prin vitamina C, au efect antioxidant; sunt recomandate în scorbut.
Se folosesc pentru a depăşi stările de oboseală generală, de surmenaj. Sunt recomandate în reumatism şi în ateroscleroză.
Sunt utile în faringite, angine, rinite, sinuzite, mai ales alergice.
Având acţiune pectorală, sunt recomandate în afecţiuni respiratorii, inclusiv cu insuficienţă respiratorie; de asemenea în astmul alergic.
Sunt utile în colopatii.
Sunt utilizate în insuficienţa cardiacă, unde concură efectele diuretic, revigorant, antihipertensiv.
Sunt recomandate în afecţiuni hepatobiliare.
Sunt sudorifice şi diuretice. Sunt utile în afecţiuni renale: glomerulonefrite şi pielonefrite. Sunt folosite în hipertensiune, arterită, trombangeită obliterantă.

Reveniţi la pagina de fitoterapie
       
Reveniţi la începutul paginii

Coada calului

Equiseti herba – tulpinile sterile uscate după recoltare de la Equisetum arvense L., fam. Equisetaceae.

CoadaCalului
Conţine saponozide, flavonozide, dioxid de siliciu, ulei volatil, urme de alcaloizi (nicotina), rezine, acizi organici (aconitic, malic, oxalic), dimetilsulfonă.


Este diuretică şi remineralizantă.
Este indicată pentru stările de convalescenţă, astenie, debilitate (datorită conţinutului în săruri minerale), inclusiv în anemii, în particular în cele condiţionate de pierderi acute sau cronice de sânge la nivel digestiv (hemoragii digestive superioare), mai ales prin ulcer gastric, ulcer duodenal (intervine, eventual, efectul hemostatic şi cel de scădere a acidităţii).
Consolidează ţesutul conjunctiv prin creşterea sintezei de colagen (sub acţiunea saponozidelor) şi prin aportul de săruri minerale.
Are efect antiseptic urinar.
Întăreşte ţesuturile dure ale organismului: oase, unghii, dinţi; este utilă în stările de debilitate, anemie, convalescenţă, în boli consumptive: tuberculoză, cancer etc.
Utilitatea în afecţiunile reumatismale se leagă nu numai de acţiunea diuretică, ci şi de aceea de consolidare a ţesutului conjunctiv.
Unii autori o recomandă pentru suferinţe respiratorii, cum ar fi bronşitele, datorită acţiunilor expectorantă şi bronhodilatatoare; în plus, este recomandată în cordul pulmonar decompensat (se adaugă acţiunea de eliminare a retenţiei hidrosaline şi eventual cea protectoare gastrică, cunoscută fiind susceptibilitatea acestor pacienţi de a dezvolta ulcer); în tuberculoză, este valorificată mai ales acţiunea remineralizantă.
Ca diuretic şi antiinflamator (datorită unei cooperări sinergice între saponozide, flavonozide, dioxidul de siliciu şi uleiul volatil), este întrebuinţată în inflamaţii/iritaţii urinare.
Ca hipoacidifiantă şi antihemoragică, se foloseşte şi în ulcerul peptic, în mod special când acesta se asociază cu una dintre condiţiile menţionate (la indivizi slabi, astenici, anemici, bronşitici cronici).

Reveniţi la pagina de fitoterapie
       
Reveniţi la începutul paginii

Coada racului

Anserinae herba – partea aeriană înflorită a speciei Potentilla anserina L., fam. Rosaceae.

CoadaRacului
Conţine 5–10% taninuri galice şi elagice, flavone, amine (colină), steroli, oze, mucilagii, substanţe amare, ulei volatil, săruri minerale. Unele surse menţionează şi prezenţa cumarinelor.


Taninurile îi imprimă o acţiune astringentă, antidiareică, antihemoragică.
Este utilă în gastrite, duodenite, ulcer gastric, ulcer duodenal, mai ales când există şi sângerări.
Este utilă în afecţiuni uterine: metroragii, menoragii, dismenoree.
I se atribuie şi proprietăţi antispastice (determinate, probabil, de compuşii volatili) pentru care este folosită în tratarea colicilor intestinale, mai ales când acestea sunt asociate cu diaree şi/sau hemoragie digestivă: enterocolite, colită ulcerohemoragică.
Este utilă şi în colicile renoureterale care apar în litiaza urinară.
În aplicaţii externe, se utilizează pentru leziuni ale mucoasei bucale: afte, stomatite, gingivite.
Tot în aplicaţii externe, este recomandată în leucoree.
Este utilizată şi în durerile articulare din artrită, gută.

Reveniţi la pagina de fitoterapie
       
Reveniţi la începutul paginii

Coada şoricelului

Millefolii flores – florile (inflorescenţele) de la Achillea millefolium L., fam. Asteraceae.

CoadaSoricelului
Conţine ulei volatil; principii amare sescviterpenice proazulenice de tip guaianolidic (achilina etc.) şi germacranic (acetilbalcanolida etc.); tanin; flavonozide; cumarine (herniarină etc.); acizi polifenolcarboxilici (cafeic, clorogenic); compuşi azotaţi (colină, stahidrină, betonicină, aminoacizi, o lectină imunomodulatoare); poliine; oze; acizi organici (aconitic, malic); vitamine (E şi K); fitosteroli (b–sitosterol).



Este astringentă datorită taninurilor şi cicatrizantă prin flavone. Este hemostatică prin taninuri şi vitamina K – este utilizată pentru: hemoragii digestive, hemoragii vezicale, hemoragii nazale, metroragii.
Este colagogăcoleretică (prin acizii cafeic şi clorogenic), uşor antitermică (prin herniarină), antipruriginoasă (prin uleiul volatil), antiinflamatoare (prin lectine, acetilbalcanolidă şi azulenele din uleiul volatil); este utilizată în afecţiunile inflamatoare, în special digestive, mai ales cu leziuni ulcerative şi hemoragice. Este utilă în afecţiuni gastroduodenale funcţionale (aerogastrie, eructaţii) şi organice (gastrite, duodenite, ulcer gastric, ulcer duodenal); extern, este indicată în inflamaţii bucale (stomatite) şi faringiene (faringite).
În administrare externă, sub formă de comprese şi unguente, se foloseşte în afecţiuni cutanate: dermatoze, arsuri, plăgi.
Este imunomodulatoare prin lectină, citostatică prin acetilbalcanolidă.
Antispastică (prin flavone: naringetol şi apigenol), este utilizată în tulburările funcţionale digestive, în particular în colicile digestive.
Stomahică şi tonic–amară (datoriră uleiulului volatil şi principiilor amare), este utilă pentru digestia lentă.
Este indicată în colopatiile funcţionale (aerocolie, flatulenţă, colopatie spastică) şi inflamatoare (colite, proctite); în aplicaţii locale, este utilă pentru hemoroizi.

Reveniţi la pagina de fitoterapie
       
Reveniţi la începutul paginii

Colţii babei

Tribuli terrestris herba – partea aeriană cu flori şi fructe de la specia Tribulus terrestris L., fam. Zygophyllaceae.

ColtiiBabei
Conţine, ca principal component, saponozidele steroidice de tip furostanolic (dominante sunt protodioscina şi protogracilina), alături de flavonozide, proteine, steroli (b–sitosterol, stigmasterol) şi o cantitate mică de ulei gras (acizii linolenic, linoleic), glucide simple, acid ascorbic.


Este antiinflamatoare şi antisclerozantă (prin saponozide) şi antilitiazică urinară (datorită aminoacizilor).
Este diuretică prin flavone.
Această acţiune echilibrantă asupra celui de–al doilea nivel energetic (nivelul interacţiunilor erotice şi sociale) se reflectă în efectul saponozidelor steroidice de stimulare a funcţiei sexuale la ambele sexe: cresc libido–ul şi reflexele sexuale; la bărbaţi promovează spermatogeneza (cresc numărul şi mobilitatea spermatozoizilor), îmbunătăţesc şi prelungesc erecţia; la femei ameliorează funcţia ovariană, cresc fertilitatea, diminuează frigiditatea şi previn tulburările de menopauză.
scade lipidele plasmatice.
S–a demonstrat că planta creşte rezistenţa la efort şi favorizează recuperarea după un efort epuizant (printre altele, stimulează încorporarea de aminoacizi în proteine, inclusiv la nivelul muşchilor şi miocardului).

Reveniţi la pagina de fitoterapie
       
Reveniţi la începutul paginii

Coriandru

Coriandri fructus – fructele mature ale speciei Coriandrum sativum L., fam. Apiaceae.

Coriandru
Conţine ulei volatil (predomină alcooli monoterpenici), ulei gras, steroli, ODP–uri (acid cafeic şi clorogenic), flavone, cumarine, furanocumarine, izocumarine, proteine, rezine, pectine, mucilagii, manitol.


Este utilizat pentru afecţiuni digestive funcţionale: simptome dispeptice, aerofagie, colici, colopatii spastice, colopatii fermentative; de asemenea, în colopatiile infecţioase.
Este recomandat în afecţiunile reumatice (artroze).
Stimulează secreţia lactată; este recomandat în hipogalactie.
Este antiinfecţios: antibacterian, antiviral, paraziticid; este folosit în bolile infecţioase, mai ales digestive (enterocolite), dar şi urinare, eventual chiar respiratorii.
Aromatizant şi stomahic, stimulează digestia, fiind util în atonia digestivă.
Este recomandat în infecţiile urinare, în primul rând colibacilare.
Este un afrodiziac masculin.
Are acţiune tonică (inclusiv neurotonică), stimulantă, euforizantă (datorată uleiului volatil cu proprietăţi electropozitivante prin conţinutul în alcooli monoterpenici), pentru care este recomandat în stările de astenie, oboseală.
Este antispastic şi carminativ, analgezic.

Reveniţi la pagina de fitoterapie
       
Reveniţi la începutul paginii

Cozi de cireşe/vişine

Cerasi stipites – pedunculii recoltaţi de la fructele mature ale arborilor Cerasus vulgaris Mill. = Prunus cerasus L., cireş, şi Cerasus avium (L.) Munch., vişin, fam. Rosaceae.

CoziDeCireseVisine
Conţin flavonoide, saponine, săruri de potasiu, taninuri catehice, proantocianidoli.


În corelaţie cu efectul diuretic (datorat sinergiei dintre flavonoide, saponine şi săruri de potasiu), sunt recomandate în afecţiunile urinare (nefrite, infecţii urinare, litiază urinară), reumatismale (artroze, gută) şi pentru eliminarea retenţiei hidrosaline de diferite cauze (cardiace, renale, hepatice). Sunt folosite în boli metabolice (gută, obezitate, ateroscleroză).

Reveniţi la pagina de fitoterapie
       
Reveniţi la începutul paginii

Crăiţe

Tagetes flos – florile speciei Tagetes patula L., fam. Asteraceae.

Craite
Conţine carotenoide, flavone specifice (patuletina, patuletrina, cvercetagetina, cvercetagetrina), ulei volatil (40% tagetonă, 22% linalool liber şi 13–14% esterificat, limonen, ocimen). Dintre carotenoide predomină heleniena (0,01–1,45%), însoţită de α– şi β–caroten, violaxantină, rubixantinepoxid, fitoen, flavoxantină, licopină, rubicrom.


Încălzitoare, hrănitoare, cu un gust amărui–dulceag, sunt antiinflamatoare şi cicatrizante. Heleniena intervine în biochimia şi funcţia pigmenţilor fotosensibili retinieni, mărind biosinteza lor şi ameliorând astfel acomodarea la vederea nocturnă a ochiului normal; crăiţele sunt folosite pentru cecitatea nocturnă şi diurnă de diverse cauze: retinită pigmentară etc., îmbunătăţind privirea.
Sunt vermifuge (datorită tagetonei) şi purgative.

Reveniţi la pagina de fitoterapie
       
Reveniţi la începutul paginii

Creson

Nasturtii herba/folium – partea aeriană sau numai frunzele speciei Nasturtium officinale R. Br., fam. Brassicaceae.

Creson
Conţine proteine, glucide, cantităţi importante de săruri minerale (Fe, Mg, P, I, Ca, As, Cu, Zn, S), vitamine (mai ales C, alături de B1, B2, B3, A şi E), o substanţă amară şi un compus cu sulf şi azot având, de asemenea, gust amar. Se utilizează numai în stare proaspătă – prin uscare, principiile active se pierd.



Este numit şi Năsturel.
Energetic, este bogat în prana (qi). Fizic, este bogat în vitamine – aşadar, în coenzime – şi în săruri minerale, probabil şi în oligoelemente. Vitaminizant, tonic, remineralizant, este util în convalescenţă, în hipovitaminoze (mai ales în scorbut) şi la persoanele cu o constituţie plăpândă. În plus, are acţiune afrodiziacă.
Este recomandat în curele de dezintoxicare, în bolile metabolice (obezitate, gută, diabet – are chiar efect hipoglicemiant), în cancer (şi mai ales pentru prevenirea acestuia) – în acest sens are o acţiune similară cu urzica; se poate asocia şi cu ienupărul.
Ca depurativ este util în boli de piele: erupţii cutanate etc.; se foloseşte şi extern în arsuri şi ulceraţii şi pentru a combate căderea părului; se consideră că previne efectele toxice ale fumatului.
Este stomahic.
Este util în dischinezia biliară şi în constipaţie.
Ca diuretic, este util în afecţiunile aparatului urinar, între care litiaza urinară şi în edemele de cauză renală.
Fiind expectorant, este recomandat în bronşite.
Se utilizează extern în gingivite şi parodontoze, dar şi în afecţiunile urechii.

Reveniţi la pagina de fitoterapie
       
Reveniţi la începutul paginii

Creţişoară

Alchemillae herba – partea aeriană a speciei Alchemilla vulgaris L., fam. Rosaceae.

Cretisoara
Conţine taninuri galice şi alte substanţe similare, flavonozide, proantociani, substanţe grase (acid palmitic şi stearic, fitosteroli), săruri minerale.


Este utilă în sterilitate la femei, pentru evitarea avorturilor spontane (fortifică endometrul).
Acţiunea astringentă, corelată şi cu efectele antidiareic, hemostatic şi uterotonic, cicatrizant şi antiinflamator; este utilă în afecţiuni inflamatoare, mai ales când se asociază cu eroziuni, ulceraţii şi hemoragii (metroragii, hemoroizi, stomatite, laringite, cistite hemoragice sau alte cauze de hematurie; în uz extern, pentru răni), diaree (enterocolite).
Unele surse menţionează un efect stomahic, de stimulare a funcţiilor digestive, util în anorexii, mai ales prin hipotonie digestivă.

Reveniţi la pagina de fitoterapie
       
Reveniţi la începutul paginii

Creţuşcă

Ulmariae flores/herba = Spiraeae flores/herba – vârfurile înflorite sau partea aeriană înflorită de la Filipendula ulmaria (L.) Maxim = Spiraea ulmaria L., fam. Rosaceae.

Cretusca
Conţine derivaţi salicilaţi, flavone, ulei volatil (derivaţi ai acidului salicilic, vanilină şi heliotropină); amine (în florile proaspete); taninuri.


Este analgezică şi antiinflamatoare prin salicilaţi.
Este recomandată în suferinţele articulare, atât inflamatoare (artrite), cât şi degenerative (artroze); creţuşca este eficientă mai ales în acutizările inflamatoare dureroase, atât în administrare internă, cât şi în aplicaţii externe: cataplasme pe articulaţiile inflamate şi dureroase.
Diuretică datorită flavonelor, este utilă în stările de retenţie hidrosalină. Diaforetică, antipiretică şi antiinflamatoare (prin compuşii salicilaţi), este utilizată în afecţiunile febrile, în particular în cele respiratorii superioare şi respiratorii inferioare.
Acţiunea astringentă, alături de cea antiinflamatoare, o face utilă, în uz extern, în afecţiuni bucale sau faringiene (stomatite, glosite, gingivite, faringite, amigdalite), în tratarea hemoroizilor, a leziunilor cutanate (răni etc.) şi în cosmetică; iar, în uz intern, în diaree.

Reveniţi la pagina de fitoterapie
       
Reveniţi la începutul paginii

Cuişoare

Caryophylli flores et aetheroleum – bobocii florali şi uleiul volatil de la specia Eugenia caryophyllus (C. Spreng.) Bull. et Harr. = Caryophyllus aromaticus L. = Syzygium aromaticum (L.) Merril et L.M. Perry = Jambosa caryophyllus (Spreng.) Niedenzu, fam. Myrtaceae.

Cuisoare
Conţin ulei volatil, tanin, rezine, lipide, mucilagii, derivaţi 2–metil–benzopironici, eugenonă. Uleiul volatil conţine preponderent fenol metil–eteri (eugenol, alături de acetat de eugenil); sescviterpene, esteri, fenoli, oxizi.


Dinamizarea focului subtil se reflectă farmacodinamic în acţiunile antiinfecţioasă (antivirală, antifungică, antiparazitară, antibacteriană cu spectru larg, incluzând germeni Gram pozitivi şi negativi), tonică (electropozitivantă) şi stimulantă general şi la nivel nervos (neurotonică), uterin (uterotonică), vascular (vasotonicăcresc tensiunea arterială), sexual (afrodiziacă), cauterizantă cutanat şi dentar, presupus antitumorală; cuişoarele sunt însă şi antiinflamatoare, analgezice, parasimpaticomimetice; cumulul de acţiuni antisepticăantiinfecţioasă, antiinflamatoare şi antalgică le fac utile în inflamaţii, mai ales de cauză infecţioasă, la nivel digestiv (stomatite – inclusiv pentru igienizarea gurii –, infecţii dentare, enterocolite virale sau bacteriene, inclusiv cu manifestări spastice / colicative, dizenterii amoebiene, holeră, hepatite virale); respirator (amigdalite, sinuzite, bronşite, gripă, tuberculoză); urogenital (salpingite, metrite, cistite); cutanat (acnee suprainfectată, furuncule, parazitoze, inclusiv scabie); nervos (nevrite virale – inclusiv zoster, nevralgii, poliomielită, scleroză în plăci); articular (poliartrită reumatoidă); efectul tonic–stimulent este valorificat în suferinţe neuropsihice (astenie fizică şi intelectuală, epuizare), vasculare (hipotensiune); sunt folosite pentru a uşura naşterile dificile; posibilul efect antitumoral justifică utilizarea în suferinţe neoplazice, inclusiv în maladia Hodgkin.

Reveniţi la pagina de fitoterapie
       
Reveniţi la începutul paginii

Submit Your Site SmartNetBook.ro

dr Dorin Dragos, Dorin Dragos, medicina psihocauzala, medicina naturala, medicina naturista, plante medicinale, fitoterapie, tratament naturist, tratament natural, tratamente naturiste, tratamente naturale, vindecare naturala