Conţine principii amare diterpenice cu structură labdanică (marubina), flavonozide, ulei volatil, ODP–uri, triterpene, tanin, mucilagii, enzime, glucide.
|
Conţine principii amare diterpenice cu structură labdanică (marubina), flavonozide, ulei volatil, ODP–uri, triterpene, tanin, mucilagii, enzime, glucide.
|
Este util în afecţiuni hepatice.
Este indicat în anorexie, fiind stomahic prin marubină.
Este recomandat în afecţiuni biliare cronice, inclusiv tulburările de motilitate biliară, mai ales în hipotonia biliară.
Este util în afecţiuni cutanate: răni, ulceraţii, supuraţii tegumentare — ca antiseptic; grăbeşte cicatrizarea în aplicaţii locale.
Este indicat în afecţiuni respiratorii: tuse spastică, bronşită acută, astm, viroze.
Este expectorant (prin triterpene) şi antispastic bronşic, antiaritmic, colagog–coleretic (prin marubină), antifebril, antiinflamator (triterpene), balsamic (mucilagii).
 |
Conţine carotenoide, vitamine (A, B2, C, K, acid folic, acid pantotenic), proteine (dintre care 70% sunt digerabile), derivaţi aminaţi (histamină, acetilcolină, serotonină), ODP–uri (acizi cafeic, clorogenic, ferulic), alţi acizi organici (acetic, butiric, formic, sinapic), flavonozide, tanin, cumarine, steroli (b–sitosterol liber şi glicozidat), ulei volatil, protoporfirine, substanţe minerale (mai ales dioxid de siliciu, alături de oxizi de Na, K, Mg, Ca, Fe, P), toxalbumine (UDA). În peri conţine o substanţă vezicantă pentru piele, constituită din acid formic, o enzimă şi o toxalbumină (alte surse menţionează prezenţa acetilcolinei, histaminei şi a leucotrienelor). Din rădăcini s–au identificat derivaţi fenil–propanici, vanilină, acid vanilic, lignani, acizi graşi, cumarine; steroli; ceramide, UDA, poliholozide.
|
Este antidiareică prin taninuri.
Este hematopoetică (prin acid folic, acid pantotenic, protoporfirine), vitaminizantă şi remineralizantă; în plus, seminţele, bogate în ulei gras, clorofilă, fitohormoni, fitostimulină, tocoferol etc., sunt fitogeriatrice şi tonice generale; urzica este utilizată în forme uşoare de anemie, în stări de convalescenţă, astenie, debilitate.
Este antiinfecţioasă, imunostimulatoare, revulsivă prin secreţia perilor urticanţi.
Stimulează secreţiile gastrică, biliară, pancreatică şi intestinală, fiind utilă pentru manifestări dispeptice, gastroenterită, dizenterie.
Este antiinflamatoare, antihemoragică, antiulceroasă.
Urzica este recomandată în afecţiunile metabolice: hiperuricemie, obezitate, diabet zaharat (stimulează secreţia de insulină).
Are efect diuretic şi uricozuric.
Este galactagogă, fiind folosită în hipogalactie.
Vindecă rănile cele fizice (plăgi, hemoroizi), prin efectele antiinflamator (prin UDA şi poliholozide) şi hemostatic (prin vitamina K şi taninuri)
Este folosită pentru manifestări hemoragice: hemoptizii, metroragii, hemoragii digestive, hematurie.
Este utilă şi în alte afecţiuni ginecologice: menstruaţii neregulate, leucoree, vaginite, vaginită atrofică (are efecte antiinflamator şi trofic).
Urzica este utilă în afecţiunile cutanate — se foloseşte, intern şi extern, pentru întreţinerea părului (mai ales în asociere cu brusture şi mesteacăn), combaterea seboreei, acneei, furunculozei, în alergii cutanate, urticarie, psoriazis.
Este utilă pentru eliminarea retenţiei hidrosaline.
Este recomandată în afecţiuni articulare: gută, artroze, discopatie lombară, lumbago, sciatică.
Este întrebuinţată în afecţiuni urinare: litiază urinară, insuficienţă renală, inclusiv cele conexe hipertrofiei benigne de prostată.
Este imunostimulatoare prin poliholozide.
Unii autori recomandă urzica pentru suferinţe respiratorii (astm, bronşite), identificând şi o acţiune de combatere a tusei.
Unele surse o recomandă în litiaza biliară.
 |
Conţine iridoide (dominantă este lamiozida), mucilagii, flavonoide, saponine, tanin, ulei volatil, acizi polifenol–carboxilici (acid rosmarinic), amine biogene (histamină, tiramină, metilamină), glicozide, vitaminele C şi K, carotenoide, săruri minerale (mai ales de potasiu). Unele surse menţionează prezenţa alcaloizilor.
|
Acţiunea conjugată asupra apei şi eterului se reflectă în principalele două efecte farmacodinamice ale plantei: cel diuretic (rezultat al sinergiei dintre flavone, triterpene şi sărurile de potasiu) şi cel astringent (prin taninuri; sunt incluse aici şi acţiunile antidiareică şi vasoconstrictoare, la aceasta din urmă contribuind şi tiramina; este utilă în: varice, tulburări de menopauză, metroragii).
Este depurativă, iar mucilagiile îi dau proprietăţi emoliente.
Are acţiune expectorantă, datorată saponinelor.
Este recomandată în afecţiunile urinare: pielonefrite, cistite.
Este utilă în afecţiuni genitale (hipertrofia benignă de prostată, leucoree) şi urinare.
Planta are un uşor efect sedativ, fiind utilă în insomnii şi pentru stările de nervozitate ale femeilor în timpul menopauzei.
Este cicatrizantă prin taninuri şi carotenoide.
Este folosită în afecţiuni digestive: gastrite, enterocolite.
Este antiinflamatoare prin lamiozidă.
Este recomandată în afecţiunile articulare, în particular, în gută.
Este folosită în afecţiuni respiratorii: bronşite.
Este recomandată în afecţiuni cutanate: plăgi, ulceraţii, inclusiv ulcer varicos, furunculoză.
 |
Conţine ulei volatil (derivaţi monoterpenici şi sescviterpenici), valepotriaţi (compuşi iridoidici de tip valtrat etc.), alcaloizi actinimidici, glucide, acizi polifenol–carboxilici (cafeic, clorogenic), alţi acizi organici, acizi graşi, taninuri, steroli, protide, enzime, rezine.
|
Valepotriaţii şi compuşii volatili îi imprimă acţiune anxiolitică, sedativă generală (în particular manifestată la nivelul cordului), tranchilizantă sau chiar narcotică; este utilizată în insomnii, tulburări anxioase, inclusiv cu variate somatizări, la nivel digestiv, respirator, genital şi, mai ales, cardiac.
Este utilă pentru neurovegetativi, isterici şi persoane hiperexcitabile, care reacţionează disproporţionat la stimuli.
Este antipiretică.
Are efect anestezic local; este utilă în nevralgii.
Ca spasmolitică musculotropă, este utilă în afecţiuni digestive, mai ales funcţionale: spasme, colici, vărsături, balonări, tulburări diskinetice digestive: diskinezii gastrice, diskinezii intestinale, diskinezii biliare.
Este utilă în tulburările menstruale (dismenoree) şi de menopauză.
Este recomandată în hipoaciditatea gastrică.
Este utilă pentru simptomele respiratorii funcţionale: dispnee psihogenă, spasm bronşic condiţionat psihic.
De asemenea, şi pentru simptomele cardiace funcţionale : palpitaţii, dureri precordiale.
Este anticonvulsivantă şi hipotensivă.
Ca antidepresivă şi timoleptică, este utilă în tulburările depresive.
Unele surse recomandă utilizarea ei în infecţii (enterocolite, dizenterie) şi contaminări (parazitoze, helmintiaze) digestive.
 |
Conţine substanţe amare, iridoide (verbenalozida), taninuri, saponine, mucilagii, oze cu gust dulce. Unele surse menţionează existenţa heterozidelor cardiotonice.
|
Este recomandată în anemie feriprivă.
Unele surse menţionează utilizarea în tuse (probabil legată de saponozide).
Prin substanţele amare, verbina este tonic–amară şi aperitivă — creşte puterea digestivă, fiind utilă în tulburările dispeptice.
Verbina este antiinflamatoare şi analgezică (prin iridoide), fiind utilizată în nevralgii (inclusiv sciatică, lumbago), migrene, dureri de cap, dureri de ochi, dureri de dinţi, dureri de urechi, dureri intercostale, dureri pleuritice, junghiuri, artralgii, dureri periarticulare, gută, dureri posttraumatice (lovituri, entorse, contuzii, echimoze).
Efectul anesteziant pare să se datoreze şi unei acţiuni de potenţare a prostaglandinelor.
Are efect emolient, datorat mucilagiilor şi efect vulnerar, legat atât de iridoidele antiinflamatoare, cât şi de taninurile astringente — este utilă în tratamentul plăgilor, ulceraţiilor, abceselor.
Unii autori o recomandă în afecţiunile urinare (litiază urinară, hematurie) şi în retenţia hidrosalină (fără a se preciza vreun efect diuretic).
I se atribuie efect galactagog.
Substanţele amare o fac utilă în afecţiunile hepatobiliare.
 |
Conţine iridoide (glicozide de tip aucubinic), saponozide, tanin, substanţe amare, ulei eteric, acid cafeic, acid vanilic, acid protocatehic etc.
|
Este numită şi ventrilică.
Colagogă şi diuretică, este folosită în litiază biliară şi în litiază renală. Este utilizată în suferinţele reumatice.
Ca stomahică şi tonică digestivă, este recomandată în anorexie.
Este folosită pentru bronşită, astm, răguşeală, tuse, afecţiuni pulmonare.
Este recomandată în colici abdominale şi nevralgii.
Astringentă şi vulnerară, se utilizează extern în afecţiunile cutanate: răni, arsuri, eczeme.
 |
Conţine ulei volatil (0,2–0,6%), substanţe amare (tanacetina I şi II), eteri enolici, flavonoide, gumirezine, acid malic, tartric, tanacetumolic, tanoizi, vitamină B1. uleiul volatil este format din lactone (tancetonă — proprietăţi antiparazitare) şi compuşi monoterpenici: oxizi (cineol), hidrocarburi (l–camfen), alcooli (borneol), cetone (camfor) etc.
|
Are acţiune purificatoare.
Fiind emenagogă, vetricea facilitează declanşarea menstruaţiei întârziate, dar poate şi provoca avortul; de aceea trebuie evitată de gravide.
Este vermifugă — acţionează pe oxiuri şi ascarizi, nu şi asupra teniilor.
Este folosită şi pentru a combate mătreaţa.
Este recomandată în afecţiuni renale.
Stimulând funcţiile digestive, este folosită în afecţiuni gastrice.
 |
Conţine compuşi azotaţi (colină şi alcaloizi pirolidinici: diverse betaine, derivaţi ai stahidrinei: betonicina şi turicina), iridoide glucozidate (harpagidă), substanţe amare (lactone diterpenice), flavone, acizi polifenolcarboxilici (clorogenic, izoclorogenic, rosmarinic), taninuri.
|
Este numită şi vindecuţă.
Este utilizată (atât intern, cât şi extern: spălat pe cap cu decoct) pentru durerile de cap de diverse etiologii:
 |
Frunzele conţin taninuri catehice, antociani, esteri ai acizilor hidroxicinamici şi tartric, săruri minerale.
|
Frunzele de viţă–de–vie scad colesterolul şi ameliorează circulaţia, ceea ce se reflectă în utilitatea în afecţiunile vasculare, atât arteriale (hipertensiune), cât şi venoase (flebite, varice).
Sunt folosite în hipertensiune.
Fiind antiinflamatoare sunt utilizate, în aplicaţii externe, în stomatite, faringite, conjunctivite.
Ca diuretice, sunt utile în afecţiunile urinare; ca depurative, sunt recomandate în afecţiunile metabolice: hipercolesterolemie.
Prin efectul astringent şi hemostatic al taninurilor, sunt utile în diaree şi în hemoragii, mai ales în cele uterine (menoragii, metroragii); de asemenea, în tulburări de menopauză.
Sunt antioxidante.
Li se atribuie acţiune antitumorală.
Sunt folosite în erupţiile cutanate.
 |
Conţine rezine, tanoizi, vitamina C, substanţe minerale.
|
Coleretică, este folosită în afecţiuni biliare.
Are acţiune purgativă, fiind utilă în constipaţii.
Cicatrizantă prin conţinutul de tanoizi, este utilă pentru răni, arsuri, furuncule.
 |
Conţine flavonoide, mucilagii, substanţe minerale.
|
Are efecte diuretice şi saluretice (datorate flavonoidelor).
Este emolientă, datorită mucilagiilor.
Aplicată local, este utilă în nevralgiile dentare.
Se foloseşte în afecţiuni gastrice: ulcer, gastrite.
În aplicaţii externe, este utilă în tratamentul furunculelor.
Este utilă în iritaţii/inflamaţii urinare: infecţii urinare, litiază urinară (concură efectele diuretic şi emolient).
 |
Conţine taninuri, saponozide, ulei volatil, glucide (galactoză, pentoză), un glicozid amar, rezine. Compoziţia în săruri minerale (Si, K, Ca, P, Na, Mg) se apropie de cea a sângelui uman.
|
Zeabra are efect diuretic, expectorant, drenor limfatic şi depurativ (prin saponozide); curăţă astfel mediul intern al organismului (şi, odată cu acesta, sângele şi limfa), susţinând funcţiile sistemului imun, inclusiv ale sistemului limfatic: este folosită în boli sistemice (infecţioase, autoimune sau neoplazice), cu afectarea splinei şi a ganglionilor limfatici (limfadenopatii; maladii limfoproliferative: leucemii, limfoame).
Este astringentă (prin taninuri), antiinflamatoare (prin saponozide), calmantă.
Tonică, remineralizantă (prin substanţa amară, sărurile minerale şi glucide), este utilă atât în prevenirea (datorită efectului depurativ), cât şi în convalescenţa bolilor (deoarece hrăneşte şi învigorează); este recomandată în anemie, convalescenţă, boli consumptive.
Este utilă în afecţiunile urinare.
Ca expectorant, este utilă în afecţiuni respiratorii: viroze (inclusiv gripă), rinite, faringite, laringite, traheobronşite, bronşite cronice, tuberculoză (este şi remineralizantă), în tusea de diverse cauze, inclusiv cu hemoptizie (intervine acţiunea hemostatică a taninurilor).
Ca depurativ, este recomandată în boli dermatologice cauzate de intoxicarea organismului: dermatoze, furunculoze.
